Tot despre vecini

Ieri dupa- masa ma trezesc cu o doamna ciocanind la usa. Deschid si sunt surprins de o persoana revoltata si gata sa-mi sara la gat. Si nu din prea multa simpatie. A inceput sa ma ingroape in acuzatii, sa-mi aminteasca ca ea s-a mai plans de mine si de faptul ca scrumul tigarilor mele ajunge in mod misterios pe fereastra ei. N-am prea avut “spatiu" sa-mi pot expune parerea si explicatiile, insa am fost dornic sa o poftesc sa vada ca in camera mea exista o scrumiera. Folosita.
In gandul meu se perindau teoreme despre miscarea firului de scrum in aer. Iti dai seama. Cum poate, sa zicem ca un firicel de scrum ar fi scapat in vant si s-ar fi rostogolit dedesubt, pe pervazul ei, sa aterizeze fix acolo din moment ce scrumul e luat de orice adiere si cu siguranta nu are greutatea necesara sa actioneze in plan drept vertical. Poate ca explicatiile logice nu-si aveau rostul in contextual unei femei deja nervoasa si batuta la cap de catre sotul enervat la randul lui de “isprava” mea.
Discutia a luat sfarsit, bineinteles, cu amenintari. Detaliile cu hainele de pe sarma, cu diversele probleme ale acestei persoane, cu frustrarile aferente, nici nu sunt de mentionat.
Ar fi vrut sa fie ea singura care sa reuseasca sa ma faca sa ma las de fumat. Aviz amatorilor, asta NU SE VA INTAMPLA.